„Spectacolul a debutat cu un discurs entuziast susţinut de LaVance Colley, MC-ul trupei. Încă de la început LaVance ne-a dat de înţeles că urma să avem parte de o călătorie muzicală în timp şi chiar aşa s-a dovedit a fi. Piesa care a dat startul show-ului a fost „Call Me Maybe”, în interpretarea lui Robyn Adele Anderson. Frumuseţea momentului a fost accentuată şi de Anissa, dansatoarea care ne-a fermecat cu mişcările năucitoare de step. E cu adevărat magic să o priveşti pe această dansatoare exuberantă, care execută paşii de step cu graţia unui fulg, zvelteţea unei madone şi vioiciunea unui copil.” (iConcert.ro)
„PMJ face mult mai mult decât să cânte piesele altora, ceea ce, în epoca marilor „talent show”-uri de genul „Vocea” sau „X-Factor” e aproape un modus vivendi muzical. Ei tratează piesele originale ca pe o temă, așa cum se întâmplă îndeobște în jazz, pe care o reinterpretează, o dezvoltă, o reorchestrează, iar dacă e sa comparăm performanțele vocale, o și cântă mai bine!
Cum au sedus cei de la PMJ publicul român? Dialogând, cu un accent impecabil, în limba română cu publicul, cântând la pian acordurile piesei „Vremuri” a trupei Phoenix (spectatorii ceva mai tineri poate au recunoscut varianta „Hei, tramvai, cu etaj și tras de cai” interpretată de Pasărea Colibri) și ducând vocalizele până la performanțe electrizante.
Ceea ce face trupa inventată de Scott Bradlee aproape de desăvârșire se întâlnește în momentele de live, pe care postarea pe YouTube nu le poate reda în întreaga lor splendoare: v-ați fi imaginat că veți asculta piesa „Sweet Child O’ Mine” interpretată live în versiune de jazz, în spiritul și litera prelucrărilor lui George Gershwin, iar solo-ul de chitară al lui Slash poate fi reconfigurat la instrumente de suflat?!
Două mențiuni imposbil de ignorat în concertul de aseară, susținut de Postmodern Jukebox: prestația MC-ului LaVance Colley și cea a solistei Maiya Sykes.
LaVance a început spectacolul ca MC, iar stilul și retorica sa au sedus instantaneu. Când vorbește LaVance, e de un comic irezistibil, parcă-l auzi și-l vezi, după cum observa colegul nostru Mihai Vasilescu, pe Chris Tucker în pitorescul rolișor de geniu din „Al cincilea element”. Când cântă, descoperi un vocalist de talie mondială.” (unsitedemuzica.ro)